Casa Avramide este o componentă a Complexului Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord-Dobrogean ce aparține de Institutul de cercetări Eco–Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.  Această superbă casă, cunoscută printre tulceni și drept Casa Colecțiilor, a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea de către Alexandru Avramide, de etnie greacă. Acesta era un prosper întreprinzător local, ce deținea mai multe mori, ateliere, diverse spații comerciale, o fabrică de cherestea, dar și mai multe suprafețe agricole. Despre Alexandru Avramide se știe că sosea în orașul Tulcea în mijlocul secolului al XIX-lea, fiind determinat de o puternică ambiție și tenacitate, care mai apoi aveau să facă din acesta unul dintre cei mai bogați oameni din întreaga regiune. În apropierea anului 1890, Avramide a reușit să aducă în zonă doi meșteri italieni, cărora le-a încredințat toate cele necesare pentru construirea casei pe care o visa asemenea unui simbol al prosperității familiei. Din acel moment și până când edificiul a devenit cea mai frumoasă construcție din oraș nu a mai trecut mult timp. Amplasată chiar în centrul orașului Tulcea, fix lângă Biserica Sfântul Nicolae, casa considerată de lux se remarca în special prin încăperile de la nivelul inferior. Acestea sunt decorate cu stucatură pictată, plafoane pictate și beneficiază de uși în două canate, două fațade principale, iar la una dintre acestea se poate observa o scară impunătoare realizată din mozaic confecționat din marmură. După anul 1944, casa a fost transformată în sediul Comitetului Democratic Grec, iar de la data de 14 noiembrie a anului 1949 a fost semnat actul prin care a luat naștere Muzeul „Delta Dunării”, care s-a deschis în mod oficial abia pe 1 mai 1950. Muzeul ocupa două camere din întreaga clădire și deținea în patrimoniul său 872 de materiale complementare sau obiecte. Între anii 1952-1953 în același imobil și-a desfășurat activitatea Inspectoratul Școlar al județului Tulcea. Pentru ca abia din anul 1957 să aibă loc primele reorganizări ale muzeului. Din anul 1959 la demisolul clădirii a funcționat o secție specială de arheologie și etnografie, însă aceasta a fost închisă în anul 1962. Din anul 1964 când au fost construite la demisolul clădirii bazinele pentru acvariu, împreună cu alăturarea unei colecții formate din 1500 de piese biologice, plus un ierbar voluminos, casa a funcționat în complexitatea sa drept muzeu de științe ale naturii. Recent edificiul a fost reabilitat printr-un proiect denumit „Restaurarea și Reabilitarea a două clădiri de patrimoniu din municipiul Tulcea incluse în circuitele turistice regionale” oferind în ziua de astăzi printr-o expoziție modernă, principalele elemente istorice ale orașului Tulcea, dar și ale familiei Avramide. Tot aici sunt puse în valoare perfect diverse obiecte de patrimoniu provenite din colecțiile Institului de Cercetări Eco–Muzeale „Gavilă Simion” Tulcea.

„Sunt fericit că pot lăsa în urma mea amintiri legate de munca de dascăl, de sprijinitor al vieţii culturale tulcene și mai ales de cea de creație. Desenele, litografiile și acuarelele mele, rezultate dintr-o muncă de mai bine de cinci decenii, constituie darul pe care-l las, din dragoste, respect și recunoștință locurilor și oamenilor tulceni, în mijlocul cărora am trăit alături de cei dragi din familia mea.” scria artistul Constantin Găvenea în autobiografia sa, publicată în 1988 și intitulată „Zile trăite cu momente de tristețe”.  Imobilul ce găzduiește astăzi Casa Memorială „Constantin Găvenea” a fost construit în primele decenii ale secolului XX. Artistul tulcean a locuit în această casă din toamna anului 1942, în urma detașării sale din localitatea Sarichioi, stabilindu-se în orașul Tulcea împreună cu familia. Casa, restaurată de către Primăria Municipiului Tulcea, conține cinci săli de expoziție (un hol și patru camere), precum și atelierul maestrului din curtea casei. Sunt expuse obiecte personale, manuscrise, cărți și albume cu dedicații, fotografii, documente originale și fotocopii, toate în strânsă legătură cu viața și activitatea lui Constantin Găvenea. De asemenea, sunt prezente litografii, picturi și acuarele executate de artist în toate etapele sale de creație.   Înfiinţarea Casei Memoriale Constantin Găvenea este considerată un omagiu adus Marelui Om, ca un exemplu demn de urmat, un personaj simbol al acestui tarâm Nord-Dobrogean de care ne putem mândri in faţa întregii Europe. IMPORTANT: Pentru a putea vizita această atracție turistică, vă rugăm să sunați în prealabil pe numărul +40740074244, de marți până vineri, în intervalul orar 10:00 - 16:00. Mulțumim!

Centrul Muzeal Ecoturistic „Delta Dunarii” din Tulcea și-a deschis porțile către public la data de 25 februarie 2009. Conceput ca o instituție de cultură complexă (muzeu și acvariu public), acest minunat centru a fost realizat în cadrul unui proiect derulat prin Programul de Vecinătate România-Ucraina 2004-2006. Turul muzeului durează cel puțin o oră, vizitatorii având posibilitatea de a se informa despre patrimoniul natural și socio-cultural existent în Rezervația Biosferei Delta Dunării.  Astfel, într-un cadru primitor și relaxant, la parterul și etajul muzeului, vizitatorii au posibilitatea de a cunoaște aspecte reprezentative pentru Delta Dunării: istoricul formării acesteia, etapele de locuire a ținutului deltaic, cadrul natural (floră, faună, peisaje), ocupații tradiționale ale locuitorilor din deltă, precum şi informaţii turistice generale. Specii din flora şi fauna Deltei Dunării sunt prezentate într-un decor ce redă cu fidelitate habitate caracteristice celor trei unităţi morfofuncţionale ale deltei: delta fluvială, delta fluvio-marină şi complexul lagunar Razim–Sinoe, vizitatorul fiind transpus în natura mirifică a deltei şi prin glasurile păsărilor ce răsună din fiecare dioramă. Expoziţia permanentă mai cuprinde şi două diorame ce prezintă aspecte caracteristice privind habitatele, flora şi fauna din alte arii protejate de importanţă naţională din Podişul Dobrogei, punându-se accent deosebit pe Parcul Naţional Munţii Măcinului.  ACVARIUL este amenajat la demisolul clădirii și constituie atracția principală a muzeului, găzduind o colecție formată din pești din fauna deltei, precum și pești exotici, dulcicoli și marini. Acvariile cu specii de pești și nevertebrate întâlnite în recifele de corali sunt printre cele mai impresionante. Printr-un sistem de două acvarii cilindrice, dispuse concentric, vizitatorii, și în special copiii, au posibilitatea de a experimenta, aflându-se pentru câteva minute în mijlocul unui recif, înconjurați de rechini, pești și corali cu forme și culori variate și impresionante, ce le vor încânta privirile. Aceleaşi senzaţii le pot trăi şi parcurgând tunelul aferent celui mai mare bazin din acvariu, unde pot fi admirate specii de sturioni, consideraţi a fi printre cei mai primitivi peşti care mai trăiesc azi pe glob. Informaţii suplimentare despre aspectele prezentate în expoziția de bază și turismul ecologic din Rezervația Biosferei Delta Dunării pot fi obţinute prin intermediul info-chiosk-urilor, amplasate pe fiecare nivel de vizitare, a documentarelor rulate permanent pe displayere, a imaginilor din siturile naturale și arheologice, sau a panourilor explicative. Informațiile din expoziția permanentă sunt prezentate în română, engleză și germană. Centrul dispune de asemenea de o sală de primire cu acces gratuit, wireless, iar pentru persoanele cu dizabilități locomotorii sunt amenajate rampă de acces, lift și grup sanitar adecvate. La ieşirea din Centru, vizitatorii au posibilitatea să achiziționeze diverse suvenire, reprezentate de vederi, albume, hărți, mici artefacte sau obiecte de artizanat confecționate de localnici. Acest centru muzeal este fără doar și poate una dintre cele mai importante atracții turistice din Municipiul Tulcea și un loc de neratat mai ales pentru familiile cu copii.

FALEZA „IVAN PATZAICHIN” Faleza din Tulcea a trecut recent printr-un amplu proces de renovare și modernizare. Aceasta poartă numele lui „Ivan Patzaichin”, marele canoist român și unul dintre cei mai titrați sportivi ai lumii. Născut și crescut în Delta Dunării, de etnie lipoveană, în cei 17 ani dedicați sportului de performanță a participat la 5 ediții ale Jocurilor Olimpice, fiind cvadruplu laureat cu aur și triplu laureat cu argint. Marele Ivan a trecut în neființă în 2021 și în semn de apreciere pentru toată cinstea adusă județului Tulcea și întregii Românii, faleza îî poartă astăzi numele. Aceasta este inima orașului, loc de promenadă atât pentru tulceni, cât și pentru turiști. Are o lungime de circa 2km și se întinde de la Gara Feroviară, una dintre clădirile emblematice ale orașului, până la ansamblul memorial. ANSAMBLUL MEMORIAL „IVAN PATZAICHIN” Ansamblul memorial dedicat marelui campion român a fost inaugurat în 2023 pe faleza ce-i poartă numele. Acest nou reper arhitectural și artistic al orașului cuprinde:  • COLUMNA – Simbolizând nenumăratele trageri cu pagaia prin apă • METOPA – Etapele vieții sale transpuse printr-un mozaic spectaculos • VALUL OPRIT ȘI INIMA AȘEZATĂ – Realizate prin tehologia construcțiilor de nave • CULEGĂTORUL DE APE – O legătură simbolică dintre curgerea Dunării și cea a timpului • GRĂDINA – Un conector al întregului ansamblu la natură Fără doar și poate, columna este elementul principal și impresionează prin dimensiunile ei. Veți putea vedea pe aceasta gravate toate performanțele canoistului român. Noi vă recomandăm să vizitați acest loc mai ales la apus, când culorile soarelui se reflectă impresionant în toate pagaiele. RECOMANDARE: Vizitați acest loc la apus! Veți admira lumina soarelui cum „inundă” întreaga faleză și cum se reflectă în pagaiele columnei. Imortalizați momentul și nu uitați să includeți hashtag-ul #tusitulcea dacă postați fotografiile pe Instagram. 

Piatra de temelie a fost pusă de însuși domnitorul Carol I cu prilejul vizitei din 17-18 octombrie 1879 la Tulcea. Pe pergamentul depus la baza fundației s-a scris atunci: „Anul 1879, luna octombrie, în șaptesprezece zile, de către Alteța Sa Regală Carol I, Domnul României, s-a pus această piatră fundament al a monumentului erigiat în orașul Tulcea, pe muntele Horei, în amintirea anexării Dobrogei de către România.” Execuția monumentului a fost încredințată sculptorului român George Vasilescu. Fondurile bănești necesare ridicării lucrării au provenit din colectă publică, prin grija „Ligii pentru propășirea Dobrogei” înființată în 1896 și condusă de Ioan Nenițescu și de arh. Grigore Tocilescu.  Monumentul dedicat reunirii Dobrogei cu România a fost conceput sub forma unui obelisc de 22m, având la bază un soclu cu două trepte surmontat de un piedestal. Obeliscul a fost făcut din granit de Ravenna, pe el aflându-se stema României înconjurată de lauri, iar sub aceasta două plăci de bronz ce aminteau evenimentul în cinstea căruia s-a ridicat monumentul, precum și data la care urma să fie inaugurat. De-o parte și de alta a obeliscului, pe niște postamente semicirculare, au fost fixate alte două elemente sculpturale impresionante - un dorobanț cu arma pe umăr și cu o goarnă în mână, simbol al ostașilor români, iar în stânga un vultur, element principal al stemei Țării Românești, simbol al curajului și zborului spre înălțimi. Ambele s-au turnat la Veneția, din bronz, în atelierul lui Munaretti.  Din cauza morții neașteptate a sculptorului, în noiembrie 1898, monumentul a rămas neterminat. El a fost continuat, în următorii doi ani, conform planurilor lui G.Vasilescu de către sculptorul Constantin Bălăcescu. Astfel, în noiembrie 1899 statuia dorobanțului a fost adusă la Tulcea și instalată, iar în 1900 a sosit și efigia vulturului.  Monumentul a fost inaugurat într-un cadru festiv, la 2 mai 1904, în prezența familiei regale. Primarul orașului, N. Comișani, s-a adresat atunci înalților oaspeți: „O dorință a Majestății Voastre a fost îndeplinită: falnicul Monument al reanexării Dobrogei s-a înălțat pe acea stâncă frumoasă desemnată de Majestatea Voastră. El va vorbi posterității de vitejia dorobanțului și a Marelui Căpitan, gloriosul nostru Rege”. Distrus în timpul Primului Război Mondial de trupele de ocupaţie, monumentul va fi refăcut în 1935 prin grija arhitectului G.T. Ionescu, șeful serviciului tehnic al orașului, după macheta aflată la acea dată la Muzeul Militar din București. Din lipsa fondurilor băneşti, cele două elemente sculpturale – dorobanţul şi vulturul – nu au mai fost realizate. Cu prilejul pregătirilor pentru sărbătorirea centenarului Independenţei de Stat a României încep şi lucrările de refacere a monumentului. Prin contribuţia tulcenilor şi a sculptorului Cristea Grosu, monumentul a fost realizat în forma iniţială și inaugurat la 9 mai 1977. RECOMANDARE: Vizitați acest loc la răsărit, dacă sunteți matinali, sau la apus, pentru a vă bucura de o panoramă impresionantă a orașului. Oferiți-vă aici câteva momente de liniște pentru a vă conecta cu adevărat cu atmosfera unui oraș încărcat de istorie.

Muzeul de Artă din Tulcea este găzduit într-o clădire în stil neo-clasic, ridicată între anii 1863-1865, ca palat administrativ al Sangeacului de Tulcea, denumit atunci și Conacul Pașei.  După intrarea Dobrogei în componența statului român, devine în 1878 sediul Prefecturii județului Tulcea, având la parter Tribunalul Județului, corpul Portăreilor și Curtea de jurați. Între 1950-1970, aici a funcționat Sfatul Popular Raional Tulcea. Devine într-un final sediul Muzeului de Artă pe 23 august 1982 și funcționează astfel de atunci. În total, muzeul deține șapte colecții principale: pictură modernă și contemporană (932 lucrări), sculptură modernă și contemporană (420 lucrări), icoane din secolele XVIII, XIX și XX (797 lucrări), grafică modernă și contemporană (4016 lucrări), plăci de gravură, unice în țară (400 lucrări), artă orientală din secolele XVIII și XIX (311 piese), artă decorativă din secolele XVIII, XIX și XX (139 piese). Nucleul de forță al colecției de pictură îl reprezintă lucrările perioadei de avangardă: Hans Mattis Teutsch, Max Hermann Maxy, Marcel Iancu, Corneliu Michăilescu, culminând cu cele 14 opere (10 de pictură, patru de grafică) semnate de cunoscutul artist de notorietate universală, Victor Brauner (pictor, sculptor și poet suprarealist născut la Piatra-Neamț). Cât despre patrimoniul statuar bogat al muzeului, acesta e constituit din 420 de sculpturi moderne și contemporane. Se remarcă prin valoarea deosebită lucrările artiștilor Ion Georgescu, Dimitrie Paciurea, Frederic Storck, Alexandru Călinescu, Oscar Han, Milița Petrașcu, Emilian Celine, Constantin Baraschi, Romul Ladea, Ion Jalea. Ghidul de vizitare poate fi descărcat de AICI sau scanând codul QR în muzeu!

Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea este găzduit astăzi în fostul sediu al Băncii Naționale a României – Agenția Tulcea. Clădirea este una dintre edificiile publice emblematice pentru municipiu, constituind, împreună cu alte construcții, exemple valoroase ale arhitecturii de forme naționale.  Construcția are la bază un proiect elaborat în 1924 și a fost ridicată în perioada interbelica (1924-1927), deci la finele epocii de manifestare a curentului național în arhitectura României. Acest edificiu public poate fi considerat un exemplar reușit al arhitecturii moderne, edificate pe valorile celei tradiționale, ce a marcat prima parte a secolului al XX-lea.  Patrimoniul Muzeului de Etnografie și Artă Populară reflectă, prin diversitatea colecțiilor, un model cultural unic generat de conviețuirea etnică dintre români și celelalte populații. Cele aproximativ 8600 de piese alcătuiesc un fond etnografic inestimabil decodificabil în cadrul colecțiilor de artă populară și port popular, etnografie, patrimoniu industrial și foto-document. Muzeul a fost recent reabilitat, renovat și redeschis și încântă privirile vizitatorilor cu colecțiile de ștergare, vase de metal, covoare și artă populară aromânească. De asemenea, muzeul găzduiește și expoziții tematice temporare!

Muzeul de Istorie şi Arheologie din Tulcea reprezintă o componentă principală a Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion”. Actul său de fondare corespunde organizării expoziţiei permanente de istorie şi arheologie, în anul 1975, pe locul cetăţii antice Aegyssus.  În prezent, instituția are în administrare peste 130.000 de bunuri culturale reunite în cinci colecții: Arheologie, Numismatică, Medalistică, Istorie modernă și contemporană, Carte Veche. Cele mai multe dintre piesele aflate în expozițiile și depozitele muzeului au fost descoperite în timpul cercetărilor arheologice organizate în cetățile antice și medievale Orgamè/Argamum, Noviodunum, Troesmis, Beroe, Halmyris, Ibida, Dinogetia ș.a. Colecția de Arheologie reunește peste 53.000 de piese atribuite unui interval de timp cuprins între Paleolitic și Evul Mediu. Acestea sunt relevante pentru studiul și cunoașterea primelor comunități sedentare din Europa, a marilor centre de civilizație antice și medievale și, nu în ultimul rând, a includerii teritoriului nord-dobrogean în complicatul angrenaj politic și economic specific lumii moderne și contemporane. Colecția de Numismatică cuprinde peste 69.000 de piese antice, medievale și moderne, printre acestea regăsindu-se cea mai mare parte a impresionantului tezaur de la Uzun Baiîr cu cei peste 23.000 dirhemi tătărești, 195 hyperperi bizantini, 92 lingouri și turte de argint, obiecte de podoabă din aur și argint, în fapt cel mai mare tezaur de acest gen din Europa.  Colecția de Istorie Modernă și Contemporană grupează obiecte cu valoare istorică și memorială, documente, fotografii, hărți și ziare ce ilustrează aspecte politice, militare, economico-sociale și culturale nord-dobrogene din perioada secolele XIX-XX. Printre cele mai valoroase bunuri achiziționate recent de Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea se numără cele peste 400 de documente ce prezintă diverse aspecte ale activității Comisiei Europene a Dunării și a Direcției Dunării Maritime. Colecția de carte veche cuprinde aproximativ 3000 piese între care se regăsesc volume din categoria carte străină rară (sec.XVI-XVIII), carte românească veche (sec.XVII-XIX) și modernă (sec.XIX-XX), ediții prime, ex-librisuri și cărți cu dedicații autografe, manuscrise etc. RECOMANDARE: Odată ajunși aici, după vizitarea muzeului, trebuie să urcați și până la Monumentul Independenței pentru a vă bucura de cel mai frumos punct de belvedere. Practic, priveliștea asupra orașului și împrejurimilor este de 360 grade. Cu atât mai mult recomandăm acest loc la apus, dar să aveți în vedere programul de vizitare a muzeului. Nu uitați să includeți și hashtagul #TUsiTULCEA in postarile de pe rețelele de socializare.

Municipiul Tulcea are din anul 2023 trasee de hiking și circuite de mountain-bike în Pădurea Bididia (ieșirea din oraș în direcția Agighiol-Sarichioi)! Amenajarea acestora a fost realizată de Primăria Municipiului Tulcea şi Direcţia Silvică Tulcea. Circuitul de mountain-bike a fost inaugurat oficial cu prilejul Concursului Aegyssus XCO, rămânând de atunci la dispoziţia tuturor celor pasionaţi de acest sport, dar și a iubitorilor de drumeții în natură. Traseele beneficiază de marcaje. Harta de mai jos te va ajuta în organizarea escapadei în frumoasa Pădure Bididia, indiferent dacă îți vei dori să o explorezi la pas sau pedalând. Nu uita să fii însă îmbrăcat și echipat cât mai adecvat și să sporești atenția dacă vei ajunge în zona Carierei Bididia. Mai multe detalii despre regulile de vizitare poți citi aici.

Este situat pe Strada Isaccei și are o suprafață de 99.800 mp. Este cel mai mare parc din Municipiul Tulcea și vine practic ca o extensie a falezei Ivan Patzaichin. Mulți dintre tulceni aleg să-și înceapă plimbarea pe faleză și să continue și cu „o tură de Ciuperca”. De asemenea, este cel mai frecventat loc pentru pasionații de pescuit. Pe lângă aleile pietonale și pistă dedicată de biciclete, veți găsi aici două spații dedicate de joacă pentru copii, un nou gravity-park, o plajă din nisip dotată cu umbrele de soare, zonă de grătare și foișoare cu mese, un bazin acoperit de înot. Tot în parc există o veche moară de vânt ce poate fi admirată și, în curând, un Rosarium nou-nouț ce se va întinde pe o suprafață de peste 5000mp. Vor fi plantați aici 7500 de fire de trandafiri din 150 de soiuri, dar și diverși arbori, arbuști și plante erbacee perene. Pentru cei care vor să-și petreacă și mai mult timp în Parcul Ciuperca, e bine de știut că există câteva locuri unde se poate mânca sau bea ceva (spre strada Isaccei) și că se pot închiria hidrobiciclete și stand-up padlles (SUP). 

Aceasta este piața centrală a Municipiului Tulcea, cunoscută printre localnici și drept Piața Civică.  Monumentul lui Mircea cel Bătrân a fost ridicat inițial în anii 1900-1902 pe locul numit până în anul 1947 drept Piața Mircea (azi rondul de la Hotel Delta). Monumentul avea un soclu de 5 m, alcătuit din blocuri de granit. Statuia, înaltă de 4 m, îl reprezenta pe domnitor în armură, cu mantia pe umăr, cu coroana princiară pe cap, cu sabia în mâna stângă şi buzduganul în mâna dreaptă. La baza soclului erau amplasaţi doi lei ţinând sub labe trofee obţinute de domnitor în luptele cu duşmanul. În faţa monumentului era plasată o placă de bronz pe care era gravată titulatura domnitorului „Io Mircea Mare Voievod şi Domn de amândouă părţile de peste toată Dunărea până la Marea cea Mare şi cetatea Darstorului stăpânitor”.  Distrus de către trupele de ocupaţie în 1916-1918, din monument a rămas doar soclul ce se mai păstrează şi azi în parcul T.A.V.S. de pe Strada Păcii. Cu toată strădania unor comitete de iniţiativă constituite în perioada interbelică, monumentul nu a mai fost refăcut. În anul 1940, pe soclul monumentului a fost amplasată, pentru scurt timp statuia Regelui Ferdinand I, adusă de la Ismail. Actuala statuie ecvestră a lui Mircea cel Bătrân din centrul oraşului este opera sculptorului Ion Jalea şi a fost dezvelită la 1 decembrie 1972. Pe frontispiciul piedestalului, pe o placă de marmură, este scris „Mircea cel Bătrân. Domn al Ţării Româneşti 1386 – 1418”. O iniţiativă a Fundaţiei “Galeriile Acum” în 2002 de a reface monumentul din 1902 s-a finalizat, din păcate, cu un monument ce nu respecta proporţiile şi nici toate elementele acestuia. Tot în Piața Civică veți putea admira o frumoasă fântână arteziană, concepută din mozaic cu elemente și detalii ce vorbesc despre fauna și flora specifică deltei. De asemenea, un alt mozaic impresionant poate fi admirat pe Blocul Belvedere. E o operă foarte colorată realizată de artistul plastic Spiru Chintilă în 1978, prezentând într-un stil socialist dezvoltarea socio-economică a orașului după al Doilea Război Mondial.  RECOMANDARE: În această piață, pe lângă spațiul larg deschis, există numeroase bănci pentru relaxare și odihnă, un loc de joacă, dar și deja celebrii porumbei hrăniți de toată lumea. Așadar, e un loc de neratat pentru familiile cu copii. BINE DE ȘTIUT: În Piața Civică se organizează cele mai multe evenimente, mai ales în sezon: festivaluri, târguri, spectacole, concursuri ș.a. Cel mai ușor este să urmăriți agenda de evenimente din aplicație pentru a fi la curent cu toate acestea.

Situat la marginea orașului Tulcea, la ieșirea spre localitatea Malcoci (în direcția Mahmudia-Murighiol), Satul Pescaresc Tradițional se întinde pe aproximativ 3 hectare și cuprinde case tradiționale, un bufet sătesc, o cherhana, mori de vânt, un centru de informare și diverse alte construcții ce formează un parc tematic sistematizat.  Cele trei alei principale încearca să reconstituie brațele Dunarii, pe fiecare fiind amplasate construcții reprezentative localităților din deltă. Fiecare casă e decorată în stilul celor din localitatea pe care o reprezintă și, la intrare, are afișată o „carte de identitate” sub forma unui panou cu informații în română și engleză, de unde turiștii și localnicii care îi trec pragul pot afla unde este situată localitatea, cum se poate ajunge la ea, ce anume este reprezentativ pentru locul respectiv, cu ce se ocupă oamenii din zonă și alte informații specifice, dacă ele există. Spre exemplu, în dreptul Casei Periprava sunt trecute informații referitoare la trecutul sumbru al localității unde comuniștii au exterminat mii de oameni, ajutați fiind și de gradul ridicat de izolare al comunei. Alături de Periprava, mai sunt casele Ceatalchioi, Chilia, Jurilovca, Mila 23, Crișan, Sulina, Sfântul Gheorghe, Murighiol, Letea. Prețurile de vizitare sunt modice: 10 lei pentru adulți, 5 lei pentru cei până în 14 ani și gratuit pentru copiii de până în 6 ani. Mai ales primăvara și vara, locația găzduiește evenimente care mai de care mai ample, de la ateliere de pictură la workshop-uri tematice și de la sesiuni foto pentru proaspății căsătoriți la diverse festivaluri. Prima ediție a evenimentului „Scrumbii de Florii”, un festival gastronomic complex, a fost organizată și găzduită în acest loc de Satul Pescăresc în perioada 26-28 aprilie. Și se dorește să devină o tradiție care să se repete an de an de Florii.