Muzeul Ivan Patzaichin

Situat în partea de nord-est a satului Niculițel, pe str. Muzeului, nr.1, monumentul este constituit dintr-o bazilică ridicată la sfârșitul secolului al IV-lea, în timpul domniei împăraților Valens și Valentinianus. La începutul secolului al V-lea, în timpul domniei împăratului Theodosius al II-lea, aceasta suferă modificări importante, atât în planul orizontal, cât şi în cel vertical. În zona centrală a absidei, sub pavimentul altarului, se află o criptă martirică monumentală. Complet îngropată, construcţia etajată a criptei a permis adăpostirea a două grupuri de martiri: un grup de patru, în partea superioară a martyrion-ului și un grup de doi la nivelul inferior. Scheletele celor patru martiri se aflau într-un sicriu colectiv, în conexiune anatomică, evidenţiind o înmormântare primară. Calitatea de martiri creştini si numele lor: Zotikos, Attalos, Kamasi(o)s şi Philippos sunt înscrise în tencuiala crudă a pereţilor criptei. Ei sunt cunoscuţi în Actele martirice ca fiind martirizaţi la Noviodunum (Isaccea), la 4 iunie. Cripta a fost construită pentru ei spre sfârșitul secolului al IV-lea. Resturile osteologice descoperite în partea inferioară a criptei provin dintr-un mormânt martiric mai vechi, demantelat cu ocazia construirii criptei monumentale. Numele şi vechimea celor doi martiri rămân necunoscute, singura menţiune asupra lor fiind făcută de inscripţia care bloca accesul în zona inferioară a criptei: “Aici şi dincolo (se află) sângele martirilor”. Acest loc poate fi vizitat de marți până duminică, între orele 10:00 și 18:00. Taxa de vizitare este 10 lei/adult și 5 lei/elev/student/pensionar. Bazilica paleo-creștină din Niculițel e o atracție de neratat în acest itinerariu.

Manastirea Saon se afla la o distanta de 11 kilometri spre Niculitel, din localitatea Tulcea. Drumul, printre dealuri cu vii, duce pe o frumoasa esplanada din fata Manastirii Saon. In partea stanga se intinde o cladire mare, din zid, acoperita cu tabla, care a fost construita intre anii 1990-1992. Cladirea, care adaposteste un corp de chilii, staretia si un corp de camere pentru oaspeti, are un cerdac foarte lung, sustinut de puternice coloane. Manastirea Saon a luat fiinta sub stapanirea otomana in anul 1846, prin plecarea unor calugari de la Manastirea Celic-Dere. Cei veniti la Saon au ridicat aici cateva chilii din chirpici si un Paraclis ca metoc al Manastirii Celic-Dere. Informatii suplimentare puteti afla in aceasta pagina.

Manastirea Celic-Dere, situata in partea de nord a Dobrogei, este unul dintre cele mai importante centre de spiritualitate dintre Dunare si Marea Neagra. Numele manastirii este luat de la paraul Celic-Dere (nume turcesc, in romana insemnand "paraiasul de otel", aici fiind gasite arme din trecutul indepartat). Asupra anului infiintarii Manastirii Celic-Dere exista, pe de o parte, precizarea „Marelui Dictionar Geografic al Romaniei", conform careia asezamantul a fost fondat de „arhiereul" Athanasie Lisivencof la anul 1835. Pe de alta parte, marturia arhimandritului Roman Sorescu, care fixeaza fondarea manastirii "cam la 1840" de catre calugari romani si doi calugari rusi intorsi de la Sfantul Munte Athos, arhimandritul Athanasie Lisavenco si schimonahul Paisie. Distrusa de incendiu, arhimandritul Athanasie Lisavenco (considerat ctitorul manastirii, 1800-1880 si ale carui oseminte se gasesc intr-o mica racla foarte frumos argintata, asezata pe dreapta in paraclis) si Dosotei Crihana construiesc, intre anii 1841 si 1844, o bisericuta cu chilii in forma de patrulater, pe valea paraiasului Celic-Dere, azi fiind pe acel loc o troita care arata ca aici a fost biserica. In anul 1845 manastirea de calugari Celic-Dere s-a transformat in manastire de maici (maicile au fost aduse din Basarabia), monahii fiind stramutati langa balta Saon, unde isi construiesc o bisericuta si cateva chilii - viitoarea Manastire Saon. Dupa 60 de ani, constructia s-a degradat datorita infiltratiilor si inundatiilor. Mai multe informații puteți afla aici.

Situată chiar în vecinătatea imediată a Geamiei Ali-Gazi-Pasa, Casa Panaghia este construită în stilul arhitectonic al Babadagului de altădată. Expoziția de artă orientală organizată în Casa Panaghia, prezintă piese ce aparțin artei populare tradiționale a turcilor și tătarilor din Dobrogea, dar și piese ce aparțin artei orientale realizată în manufacturi și, ulterior, industrial. Arta populară a turcilor și tătarilor din Dobrogea (țesături, broderii, piese de port, podoabe, vase de aramă pentru uz cotidian și pentru diferite ceremonialuri) reflectă originile sale orientale. Anumite trăsături ale acestei arte releva însă, interferente cu arta populației autohtone din Peninsula Balcanică și din Dobrogea. Motivele ornamentale tipic orientale: garoafa, chiparosul, zambila , fructul de rodie s.a., completate de firul metalic auriu și argintiu, se combina în compoziții cromatice și decorative de o valoare estetică deosebită. Merită să opriți și să vizitați acest loc. Tariful de vizitare este de 10 lei/adult și de 5 lei/elev/student/pensionar. Muzeul poate fi vizitat de miercuri până joi, între orele 10:00 și 18:00.

Moscheea Gazi Ali Pașa nu este cea mai veche din Dobrogea, însă, prin arhitectura sa deosebită, le atrage atenția tuturor celor care trec prin orașul Babadag. Lăcașul de cult are un stil tipic otoman, cu un minaret construit din piatră și cărămidă, înalt de 21 de metri. De-a lungul secolelor, lăcașul de cult a fost important atât pentru Babadag, cât și pentru localitățile din împrejurimi. Vă invităm să aflați toată povestea locului în acest articol.

Mănăstirea Codru se află chiar la intrarea în Pădurea Babadag, pe sensul de la Constanța spre Tulcea. Aceasta fost întemeiată la 8 septembrie 2000, iar în perioada 2000-2006 au fost executate împrejmuirea terenului, un corp de chilii și o bucătărie de vară.

În Ceamurlia de Sus se află Biserica cu hramul ,,Sf. M. Mc. Gheorghe”. Aceasta este veche de aproape 200 de ani, fiind construită în anul 1839.  Printre localnici circulă părerea că ar fi fost întemeiat de cazacii zaporojeni, înainte de 1855, motiv pentru care administraţia turcească i-a atribuit primul nume, care în traducere înseamnă cazacii noi. Numele satului este cel actual şi nu cel iniţial. Există posibilitatea ca cele două denumiri să fi circulat în paralel, cum s-a întâmplat şi în cazul altor localităţi. Locul cazacilor a fost luat mai târziu de bulgari, probabil până în 1877, apoi, după schimbul de populaţie din 1940, de aromânii din Cadrilater (303 familii). Merită spus că biserica a fost reabilitată de curand.

La 7km de satul Jurilovca, în locul numit Capul Doloșman, se află ruinele cetății antice Argamum. Întemeiată în jurul anilor 670-660 î.Hr. de grecii din Milet, așezarea a purtat întâi numele de Orgame (numele grecesc). După ce a fost cucerită de romani, a fost redenumită în Argamum. Împreună cu fortificația de pe Insula Bisericuța, străjuiau intrarea într-un golf al Mării Negre sau Marea Scitică, așa cum o numeau pe atunci grecii. Mai multe detalii puteți afla aici. Noi vă recomandăm o vizită aici în primul rând pentru priveliștea minunată. 

Jurilovca este o comună din județul Tulcea, amplasată pe malul complexului lagunar Razelm-Sinoe, la jumătatea distanțe dintre Tulcea și Constanța. Satul Jurilovca se mândrește cu tradițiile rușilor-lipoveni, care au întemeiat localitatea ce dă numele comunei, acum mai bine de 200 de ani. Multe dintre casele din Jurilovca păstrează arhitectura tradițională. Ele sunt vopsite în alb și în deja celebrul albastru lipovenesc, pe care unii îl numesc chiar „Albastru de Jurilovca”. Merită spus că Jurilovca a fost inclusă în top 5 destinații turistice ale României în 2024, conform Federației Internaționale a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism (FIJET). Federația a întocmit clasamentul celor mai fierbinți destinații turistice din România în anul 2024. Dacă ajungeți în Jurilovca, vizitați biserica lipovenească, plimbați-vă și aici pe străduțele satului pentru a admira frumoasele gospodării și nu uitați de portul din localitate. Acesta găzduiește an de an Festivalul Borșului Lipovenesc, unul dintre cele mai importante evenimente din tot județul Tulcea.