Locații

Imobilul, aflat pe str. 9 Mai, nr.4, înscris în Lista Monumentelor Istorice (cod TL-II-m-B -05972), a fost construit în preajma anului 1911, în stilul neoromânesc. Comanditarul acestuia a fost Alexandru Calafeteanu, profesor din Tulcea, care l-a avut în proprietate până în anul 1947. În perioada 1958-2005 a îndeplinit câteva funcțiuni publice: Casa Pionierilor, spațiu aflat în administrarea Muzeului „Delta Dunării” Tulcea, destinat inițial colecției de artă plastică și ulterior celei de artă populară și etnografie. Clădirea a fost retrocedată în anul 2005 urmașilor lui Alexandru Calafeteanu, iar în prezent este locuință privată.

Vizitarea și achiziționarea lucrărilor de artă plastică și decorativă din cadrul Galeriilor de Artă „Uniunea Artiștilor Plastici (UAP)” din România - Filiala Tulcea se poate face de luni până vineri, în intervalul orar 13:00 - 17:00. În schimb, pentru diverse achiziții extra-program, vă rugăm să sunați la numărul 0754407692.

Clădirea gării a fost construită în anul 1972, fiind una dintre cele mai deosebite clădiri din Municipiul Tulcea. Aceasta a fost realizată după planurile arhitectei Irina Rosetti. Special la Gara din Tulcea este planul ei tri-lobat, care preia direcțiile celor trei axe care duc spre clădire; firul fluviului, linia falezei și drumul dinspre centrul orașului. Clădirea cu aspect de ambarcațiune a fost concepută ca o morișca formată din trei arce – trei jumătăți de bărci care dau impresia călătorului de pe vapor că această clădirea se rotește. Cladirea adaposteste sala de asteptare, casele de bilete, biroul de informatii, magazia de bagaje de mana si biroul sefului de gara. Statia are 4 linii (in lungime de cca 300 m fiecare) si 3 peroane. In 1990 trenurile de calatori ce plecau si soseau de aici aveeau 11 vagoane (acceleratul de Bucuresti) sau 9 vagoane (personalele si cursele de Constanta). Aici veți putea admira și o frumoasă locomotivă de epocă cu aburi într-o stare foarte bună.

Geamia Azizyie din Tulcea a fost construită în anul 1863, în timpul domniei sultanului Abdul Aziz, căruia îi este dedicată şi de la care îi provine numele. Este una dintre cele mai mari geamii construite de către Imperiul Otoman pe teritoriul Dobrogei, din piatră cioplită cu o grosime de 85cm. Frumoasa construcție are în dotare un număr impresionant de ferestre (32), amplasamentul lor fiind de 18 în zona superioară şi asigurând iluminarea naturală pentru terasa interioară ce împrejmuieşte geamia pe trei laturi şi un număr de 14 ferestre în zona inferioară. De la început, pe lângă geamie a funcţionat o şcoală turcească, care îşi avea sediul în imobilul din (actuala) str. Independenţei nr.4, existent şi astăzi. Minaretul geamiei, vizibil și în zilele noastre, datează din anul 1897, când a fost reconstruit din fonduri puse la dispoziţie de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice.

Lacul Zaghen este cunoscut printre tulceni drept mini-delta sau micro-delta. E un loc creat artificial pentru a adăposti specii rare și pentru a se practica un turism lent, orientat în special spre bird-watching. Din nefericire, proiectul nu și-a atins scopul și e departe de ce ar putea fi. Fiind chiar la ieșirea din oraș spre Mahmudia-Murighiol și beneficind de proximitatea Satului Pescăresc, această zonă ar putea fi resuscitată și transformată într-un pol de dezvoltare ecoturistică.

Din initiativa autoritatilor locale si cu sprijinul „Societatii Cultul Eroilor”, in anul 1938 se constituie un comitet in frunte cu colonelul V. I. Rata, prefect de Tulcea si comandant al Regimentului 33 Infanterie, pentru ridicarea unui osuar „in care sa se adaposteasca osemintele risipite pe campurile si cimitirele din Moldova si mai tarziu cele adunate pe campurile de lupta din Dobrogea, Carpati si Marasesti care sa serveasca si de monument simbolic generatiilor de azi si viitoare”, dupa cum se arata intr-un raport catre rezidentul regal al Tinutului Galati, 30. Lucrarile de deshumare s-au facut sub grija generalului Gh.Avramescu, comandantul Diviziei 10 in cadrul careia au luptat tulcenii din Regimentele 33 si 73 Infanterie. Timp de o luna de zile, generalul a cutreierat toate locurile in care se odihneau ramasitele eroilor tulceni, in timp ce Comitetul de la Tulcea, in frunte cu lt. Col. Vasile I. Rata lucra cu straduinta la construirea osuarului din Tulcea. Osuarul eroilor a fost amplasat in cimitirul eroilor din primul razboi mondial in care isi vor gasi odihna de veci si eroi din cel de-al Doilea Razboi Mondial.  Initiativa amplasarii unei porti din stejar sculptata la intrarea in cimitir si a unei troite monumentale a apartinut Regimentului 33 Infanterie, care, la 13 octombrie 1934, sarbatorea o jumatate de veac de existenta. O contributie de seama la realizarea acestor opere sculptate l-a avut corpul profesoral din Tulcea, in frunte cu profesorul Grigore Musculiu. Una din cele patru troite de lemn din curtea cimitirului, cu inscriptia „In amintirea eroilor nostri care si-au sacrificat viata pe altarul patriei”, a fost executata de Ecaterina Heresteanu, profesoara la Liceul industrial de fete din Tulcea. Mausoleul a fost ridicat in anul 1938 printr-o contributie de 700000 lei a cetatenilor din oras si de 1000 lei din partea prefecturii. Detaliile de constructie le regasim in procesul-verbal din 24 aprilie 1941 privind starea si inventarul mausoleului: „Noi N. Mateescu, Primarul orasului Tulcea, insotit fiind de dl Capitan Bistreanu Ion din Regimentul 33 Dorobanti si delegat al Garnizoanei Tulcea si dl. Ioan Caragheorghe, agent tehnic la Serv. Tehnic comunal, ne-am deplasat la Osuarul Eroilor pentru a inventaria constata starea mausoleului in conformitate cu prescriptiunile de sub cap. IV art. 32 al C. art.34 si 35 din Legea asupra Regimului Mormintelor si Operelor comemorative de razboi si am constatat urmatoarele: Mausoleul din orasul Tulcea, constructie monumentala inceputa in anul 1938 din initiativa unui comitet local adaposteste osemintele Eroilor regimentului 33 si 73 Infanterie. Mausoleul este construit din beton si caramida in mijlocul unui parc avand corp de garda, in fata cu troita si portal masiv la intrarea in parcul sau. Este imprejmuit cu gard din piatra cu coloane de beton si lanturi de fier. Osemintele eroilor sunt asezate in doua cripte laterale subterane, din piatra si beton, avand culoare de acces si orificii cu geamuri la cripte. Capela Osuarului, asezata la centru, are deasupra o turla din beton armat decorata cu ornamente in relief, iar in interior, picturi religioase in ulei. Deasupra criptelor, peste planseul de beton, acoperisul mascat din tabla este sustinut de coloane cu capitele si decorat cu creneluri. In general, constructia se prezinta in perfecta stare si este bine intretinuta, iar parcul este amenajat si ingrijit.

Piatra de temelie a fost pusă de însuși domnitorul Carol I cu prilejul vizitei din 17-18 octombrie 1879 la Tulcea. Pe pergamentul depus la baza fundației s-a scris atunci: „Anul 1879, luna octombrie, în șaptesprezece zile, de către Alteța Sa Regală Carol I, Domnul României, s-a pus această piatră fundament al a monumentului erigiat în orașul Tulcea, pe muntele Horei, în amintirea anexării Dobrogei de către România.” Execuția monumentului a fost încredințată sculptorului român George Vasilescu. Fondurile bănești necesare ridicării lucrării au provenit din colectă publică, prin grija „Ligii pentru propășirea Dobrogei” înființată în 1896 și condusă de Ioan Nenițescu și de arh. Grigore Tocilescu.  Monumentul dedicat reunirii Dobrogei cu România a fost conceput sub forma unui obelisc de 22m, având la bază un soclu cu două trepte surmontat de un piedestal. Obeliscul a fost făcut din granit de Ravenna, pe el aflându-se stema României înconjurată de lauri, iar sub aceasta două plăci de bronz ce aminteau evenimentul în cinstea căruia s-a ridicat monumentul, precum și data la care urma să fie inaugurat. De-o parte și de alta a obeliscului, pe niște postamente semicirculare, au fost fixate alte două elemente sculpturale impresionante - un dorobanț cu arma pe umăr și cu o goarnă în mână, simbol al ostașilor români, iar în stânga un vultur, element principal al stemei Țării Românești, simbol al curajului și zborului spre înălțimi. Ambele s-au turnat la Veneția, din bronz, în atelierul lui Munaretti.  Din cauza morții neașteptate a sculptorului, în noiembrie 1898, monumentul a rămas neterminat. El a fost continuat, în următorii doi ani, conform planurilor lui G.Vasilescu de către sculptorul Constantin Bălăcescu. Astfel, în noiembrie 1899 statuia dorobanțului a fost adusă la Tulcea și instalată, iar în 1900 a sosit și efigia vulturului.  Monumentul a fost inaugurat într-un cadru festiv, la 2 mai 1904, în prezența familiei regale. Primarul orașului, N. Comișani, s-a adresat atunci înalților oaspeți: „O dorință a Majestății Voastre a fost îndeplinită: falnicul Monument al reanexării Dobrogei s-a înălțat pe acea stâncă frumoasă desemnată de Majestatea Voastră. El va vorbi posterității de vitejia dorobanțului și a Marelui Căpitan, gloriosul nostru Rege”. Distrus în timpul Primului Război Mondial de trupele de ocupaţie, monumentul va fi refăcut în 1935 prin grija arhitectului G.T. Ionescu, șeful serviciului tehnic al orașului, după macheta aflată la acea dată la Muzeul Militar din București. Din lipsa fondurilor băneşti, cele două elemente sculpturale – dorobanţul şi vulturul – nu au mai fost realizate. Cu prilejul pregătirilor pentru sărbătorirea centenarului Independenţei de Stat a României încep şi lucrările de refacere a monumentului. Prin contribuţia tulcenilor şi a sculptorului Cristea Grosu, monumentul a fost realizat în forma iniţială și inaugurat la 9 mai 1977. RECOMANDARE: Vizitați acest loc la răsărit, dacă sunteți matinali, sau la apus, pentru a vă bucura de o panoramă impresionantă a orașului. Oferiți-vă aici câteva momente de liniște pentru a vă conecta cu adevărat cu atmosfera unui oraș încărcat de istorie.

Muzeul de Artă din Tulcea este găzduit într-o clădire în stil neo-clasic, ridicată între anii 1863-1865, ca palat administrativ al Sangeacului de Tulcea, denumit atunci și Conacul Pașei.  După intrarea Dobrogei în componența statului român, devine în 1878 sediul Prefecturii județului Tulcea, având la parter Tribunalul Județului, corpul Portăreilor și Curtea de jurați. Între 1950-1970, aici a funcționat Sfatul Popular Raional Tulcea. Devine într-un final sediul Muzeului de Artă pe 23 august 1982 și funcționează astfel de atunci. În total, muzeul deține șapte colecții principale: pictură modernă și contemporană (932 lucrări), sculptură modernă și contemporană (420 lucrări), icoane din secolele XVIII, XIX și XX (797 lucrări), grafică modernă și contemporană (4016 lucrări), plăci de gravură, unice în țară (400 lucrări), artă orientală din secolele XVIII și XIX (311 piese), artă decorativă din secolele XVIII, XIX și XX (139 piese). Nucleul de forță al colecției de pictură îl reprezintă lucrările perioadei de avangardă: Hans Mattis Teutsch, Max Hermann Maxy, Marcel Iancu, Corneliu Michăilescu, culminând cu cele 14 opere (10 de pictură, patru de grafică) semnate de cunoscutul artist de notorietate universală, Victor Brauner (pictor, sculptor și poet suprarealist născut la Piatra-Neamț). Cât despre patrimoniul statuar bogat al muzeului, acesta e constituit din 420 de sculpturi moderne și contemporane. Se remarcă prin valoarea deosebită lucrările artiștilor Ion Georgescu, Dimitrie Paciurea, Frederic Storck, Alexandru Călinescu, Oscar Han, Milița Petrașcu, Emilian Celine, Constantin Baraschi, Romul Ladea, Ion Jalea. Ghidul de vizitare poate fi descărcat de AICI sau scanând codul QR în muzeu!

Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea este găzduit astăzi în fostul sediu al Băncii Naționale a României – Agenția Tulcea. Clădirea este una dintre edificiile publice emblematice pentru municipiu, constituind, împreună cu alte construcții, exemple valoroase ale arhitecturii de forme naționale.  Construcția are la bază un proiect elaborat în 1924 și a fost ridicată în perioada interbelica (1924-1927), deci la finele epocii de manifestare a curentului național în arhitectura României. Acest edificiu public poate fi considerat un exemplar reușit al arhitecturii moderne, edificate pe valorile celei tradiționale, ce a marcat prima parte a secolului al XX-lea.  Patrimoniul Muzeului de Etnografie și Artă Populară reflectă, prin diversitatea colecțiilor, un model cultural unic generat de conviețuirea etnică dintre români și celelalte populații. Cele aproximativ 8600 de piese alcătuiesc un fond etnografic inestimabil decodificabil în cadrul colecțiilor de artă populară și port popular, etnografie, patrimoniu industrial și foto-document. Muzeul a fost recent reabilitat, renovat și redeschis și încântă privirile vizitatorilor cu colecțiile de ștergare, vase de metal, covoare și artă populară aromânească. De asemenea, muzeul găzduiește și expoziții tematice temporare!

Muzeul de Istorie şi Arheologie din Tulcea reprezintă o componentă principală a Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion”. Actul său de fondare corespunde organizării expoziţiei permanente de istorie şi arheologie, în anul 1975, pe locul cetăţii antice Aegyssus.  În prezent, instituția are în administrare peste 130.000 de bunuri culturale reunite în cinci colecții: Arheologie, Numismatică, Medalistică, Istorie modernă și contemporană, Carte Veche. Cele mai multe dintre piesele aflate în expozițiile și depozitele muzeului au fost descoperite în timpul cercetărilor arheologice organizate în cetățile antice și medievale Orgamè/Argamum, Noviodunum, Troesmis, Beroe, Halmyris, Ibida, Dinogetia ș.a. Colecția de Arheologie reunește peste 53.000 de piese atribuite unui interval de timp cuprins între Paleolitic și Evul Mediu. Acestea sunt relevante pentru studiul și cunoașterea primelor comunități sedentare din Europa, a marilor centre de civilizație antice și medievale și, nu în ultimul rând, a includerii teritoriului nord-dobrogean în complicatul angrenaj politic și economic specific lumii moderne și contemporane. Colecția de Numismatică cuprinde peste 69.000 de piese antice, medievale și moderne, printre acestea regăsindu-se cea mai mare parte a impresionantului tezaur de la Uzun Baiîr cu cei peste 23.000 dirhemi tătărești, 195 hyperperi bizantini, 92 lingouri și turte de argint, obiecte de podoabă din aur și argint, în fapt cel mai mare tezaur de acest gen din Europa.  Colecția de Istorie Modernă și Contemporană grupează obiecte cu valoare istorică și memorială, documente, fotografii, hărți și ziare ce ilustrează aspecte politice, militare, economico-sociale și culturale nord-dobrogene din perioada secolele XIX-XX. Printre cele mai valoroase bunuri achiziționate recent de Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea se numără cele peste 400 de documente ce prezintă diverse aspecte ale activității Comisiei Europene a Dunării și a Direcției Dunării Maritime. Colecția de carte veche cuprinde aproximativ 3000 piese între care se regăsesc volume din categoria carte străină rară (sec.XVI-XVIII), carte românească veche (sec.XVII-XIX) și modernă (sec.XIX-XX), ediții prime, ex-librisuri și cărți cu dedicații autografe, manuscrise etc. RECOMANDARE: Odată ajunși aici, după vizitarea muzeului, trebuie să urcați și până la Monumentul Independenței pentru a vă bucura de cel mai frumos punct de belvedere. Practic, priveliștea asupra orașului și împrejurimilor este de 360 grade. Cu atât mai mult recomandăm acest loc la apus, dar să aveți în vedere programul de vizitare a muzeului. Nu uitați să includeți și hashtagul #TUsiTULCEA in postarile de pe rețelele de socializare.

Situat la marginea orașului Tulcea, la ieșirea spre localitatea Malcoci (în direcția Mahmudia-Murighiol), Muzeul Satului Pescăresc din Tulcea se întinde pe aproximativ 3 hectare și cuprinde case tradiționale, un bufet sătesc, o cherhana, mori de vânt, un centru de informare și diverse alte construcții ce formează un parc tematic sistematizat.  Cele trei alei principale încearca să reconstituie brațele Dunarii, pe fiecare fiind amplasate construcții reprezentative localităților din deltă. Fiecare casă e decorată în stilul celor din localitatea pe care o reprezintă și, la intrare, are afișată o „carte de identitate” sub forma unui panou cu informații în română și engleză, de unde turiștii și localnicii care îi trec pragul pot afla unde este situată localitatea, cum se poate ajunge la ea, ce anume este reprezentativ pentru locul respectiv, cu ce se ocupă oamenii din zonă și alte informații specifice, dacă ele există. Spre exemplu, în dreptul Casei Periprava sunt trecute informații referitoare la trecutul sumbru al localității unde comuniștii au exterminat mii de oameni, ajutați fiind și de gradul ridicat de izolare al comunei. Alături de Periprava, mai sunt casele Ceatalchioi, Chilia, Jurilovca, Mila 23, Crișan, Sulina, Sfântul Gheorghe, Murighiol, Letea. Prețurile de vizitare sunt modice: 10 lei pentru adulți, 5 lei pentru cei până în 14 ani și gratuit pentru copiii de până în 6 ani. Mai ales primăvara și vara, locația găzduiește evenimente care mai de care mai ample, de la ateliere de pictură la workshop-uri tematice și de la sesiuni foto pentru proaspății căsătoriți la diverse festivaluri (Scrumbii de Rusalii, Delta ART Camp ș.a.).

Municipiul Tulcea are din anul 2023 trasee de hiking și circuite de mountain-bike în Pădurea Bididia (ieșirea din oraș în direcția Agighiol-Sarichioi)! Amenajarea acestora a fost realizată de Primăria Municipiului Tulcea şi Direcţia Silvică Tulcea. Circuitul de mountain-bike a fost inaugurat oficial cu prilejul Concursului Aegyssus XCO, rămânând de atunci la dispoziţia tuturor celor pasionaţi de acest sport, dar și a iubitorilor de drumeții în natură. Traseele beneficiază de marcaje. Harta de mai jos te va ajuta în organizarea escapadei în frumoasa Pădure Bididia, indiferent dacă îți vei dori să o explorezi la pas sau pedalând. Nu uita să fii însă îmbrăcat și echipat cât mai adecvat și să sporești atenția dacă vei ajunge în zona Carierei Bididia. Mai multe detalii despre regulile de vizitare poți citi aici.

Clădirea Administrației Pescăriilor Statului a fost ridicată între anii 1910-1914 de antreprenorii Ștefan Borș și Robert Flamm, la inițiativa lui Grigore Antipa, devenind unul dintre cele mai importante edificii ale orașului Tulcea la începutul secolului al XX-lea.  Clădirea a fost amplasată în Piața Mircea cel Bătrân, pe un teren aflat în proprietatea Primăriei Tulcea care, în schimbul Lacului Ciuperca, l-a cedat Ministerului Agriculturii și Domeniilor, îmbogățind cadrul arhitectural al vechiului centru cultural-administrativ.  Din 1948, în imobil au funcționat Inspectoratul Regional Piscicol Tulcea și Societatea de Stat „Compescaria” care au preluat atribuțiile Administrației Pescăriilor Statului de comercializare și industrializare a peștelui, iar mai târziu de Centrala Deltei Dunării.  Până de curând, în această frumoasă clădire era un club de noapte, însă în prezent locația este lipsită de activitate.

Este situat pe Strada Isaccei și are o suprafață de 99.800 mp. Este cel mai mare parc din Municipiul Tulcea și vine practic ca o extensie a falezei Ivan Patzaichin. Mulți dintre tulceni aleg să-și înceapă plimbarea pe faleză și să continue și cu „o tură de Ciuperca”. De asemenea, este cel mai frecventat loc pentru pasionații de pescuit. Pe lângă aleile pietonale și pistă dedicată de biciclete, veți găsi aici două spații dedicate de joacă pentru copii, un nou gravity-park, o plajă din nisip dotată cu umbrele de soare, zonă de grătare și foișoare cu mese, un bazin acoperit de înot. Tot în parc există o veche moară de vânt ce poate fi admirată și, în curând, un Rosarium nou-nouț ce se va întinde pe o suprafață de peste 5000mp. Vor fi plantați aici 7500 de fire de trandafiri din 150 de soiuri, dar și diverși arbori, arbuști și plante erbacee perene. Pentru cei care vor să-și petreacă și mai mult timp în Parcul Ciuperca, e bine de știut că există câteva locuri unde se poate mânca sau bea ceva (spre strada Isaccei) și că se pot închiria hidrobiciclete și stand-up padlles (SUP). 

Ambele locații sunt situate pe Strada Isaccei și au împreună o suprafață de peste 5000 mp. În parcul Delta regăsim numeroase spații verzi, alei pietonale, bănci, dar și foișorul fanfarei recent reabilitat. Cele trei fântâni arteziene oferă un joc atractiv mai ales pentru familiile cu copii. Tot în acest perimetru avem o imensă tablă de șah în locul pavajului, dar și câteva mese de șah pentru pasionați. Credit foto: Marian Vasile via nicelocal.ro

Este situat pe Strada Gloriei și are o suprafață de 25.982 mp. Parcul dispune de alei pietonale, bănci, spații verzi și un foișor recent reabilitat. În acest parc se află ruinele cetății Aegyssus, Muzeul de Istorie și Arheologie din Tulcea, dar și Monumentul Independenței, de unde și numele parcului. Recomandăm tuturor o vizită în acest loc, în a doua parte a zilei, dar mai ales la apus, priveliștea de lângă monument fiind impresionantă. RECOMANDARE: Dacă vă place să faceți mișcare, îmbrăcați-vă în ceva lejer și urcați treptele de câteva ori. Va fi cel mai eficient mod de a face puțin cardio în aer liber.

Este situat pe Strada Isaccei și are o suprafață de 32.200 mp. Parcul se află în apropierea Sălii Polivalente și dispune de alei pietonale, spații verzi, bănci, foișor cu mese, loc de joacă pentru copii și toaletă ecologică. Aici veți putea admira busturile a 14 personalități de vază ale Dobrogei, la care se adaugă și cele ale lui Carol I și Mihail Kogălniceanu, amplasate în alte părți ale municipiului.

Este situat pe Strada Păcii, vizavi de Biserica cu Ceas, în zona Pieței Noi. Are o suprafață de doar 4200 mp, însă dispune de numeroase spații verzi, alei pietonale recent refăcute, bănci, o fântână arteziană și bustul pictorului Constantin Gavenea.

Este situat pe Strada Păcii și în ciuda suprafeței de doar 1525 mp, e un loc liniștitor. Există și aici câteva alei pietonale, mobilier urban recent renovat, un foișor, o fântână arteziană, dar mai ales bustul marelui poet român, Mihai Eminescu.

Este situat pe Strada Victoriei și are o suprafață de 55.152 mp. Are o formă lineară, paralelă cu strada 1848 și strada Podgoriilor. Dispune de alei pietonale, spații verzi, locuri de joacă și toalete.

Aceasta este piața centrală a Municipiului Tulcea, cunoscută printre localnici și drept Piața Civică.  Monumentul lui Mircea cel Bătrân a fost ridicat inițial în anii 1900-1902 pe locul numit până în anul 1947 drept Piața Mircea (azi rondul de la Hotel Delta). Monumentul avea un soclu de 5 m, alcătuit din blocuri de granit. Statuia, înaltă de 4 m, îl reprezenta pe domnitor în armură, cu mantia pe umăr, cu coroana princiară pe cap, cu sabia în mâna stângă şi buzduganul în mâna dreaptă. La baza soclului erau amplasaţi doi lei ţinând sub labe trofee obţinute de domnitor în luptele cu duşmanul. În faţa monumentului era plasată o placă de bronz pe care era gravată titulatura domnitorului „Io Mircea Mare Voievod şi Domn de amândouă părţile de peste toată Dunărea până la Marea cea Mare şi cetatea Darstorului stăpânitor”.  Distrus de către trupele de ocupaţie în 1916-1918, din monument a rămas doar soclul ce se mai păstrează şi azi în parcul T.A.V.S. de pe Strada Păcii. Cu toată strădania unor comitete de iniţiativă constituite în perioada interbelică, monumentul nu a mai fost refăcut. În anul 1940, pe soclul monumentului a fost amplasată, pentru scurt timp statuia Regelui Ferdinand I, adusă de la Ismail. Actuala statuie ecvestră a lui Mircea cel Bătrân din centrul oraşului este opera sculptorului Ion Jalea şi a fost dezvelită la 1 decembrie 1972. Pe frontispiciul piedestalului, pe o placă de marmură, este scris „Mircea cel Bătrân. Domn al Ţării Româneşti 1386 – 1418”. O iniţiativă a Fundaţiei “Galeriile Acum” în 2002 de a reface monumentul din 1902 s-a finalizat, din păcate, cu un monument ce nu respecta proporţiile şi nici toate elementele acestuia. Tot în Piața Civică veți putea admira o frumoasă fântână arteziană, concepută din mozaic cu elemente și detalii ce vorbesc despre fauna și flora specifică deltei. De asemenea, un alt mozaic impresionant poate fi admirat pe Blocul Belvedere. E o operă foarte colorată realizată de artistul plastic Spiru Chintilă în 1978, prezentând într-un stil socialist dezvoltarea socio-economică a orașului după al Doilea Război Mondial.  RECOMANDARE: În această piață, pe lângă spațiul larg deschis, există numeroase bănci pentru relaxare și odihnă, un loc de joacă, dar și deja celebrii porumbei hrăniți de toată lumea. Așadar, e un loc de neratat pentru familiile cu copii. BINE DE ȘTIUT: În Piața Civică se organizează cele mai multe evenimente, mai ales în sezon: festivaluri, târguri, spectacole, concursuri ș.a. Cel mai ușor este să urmăriți agenda de evenimente din aplicație pentru a fi la curent cu toate acestea.

Piața Sf. Gheorghe este piața centrală a orașului Tulcea și se întinde pe o suprafață de 2400 m.p. Ansamblul pieței este alcătuit dintr-un platou acoperit și unul descoperit, destinat comercializării de legume fructe, cereale, flori, plante medicinale, produse apicole, utilizat atât de persoane juridice cât și de producători agricoli individuali. Piața dispune și de structuri de vânzare special amenajate pentru comercializarea cărnii și a produselor din carne, a laptelui și produselor lactate, a peștelui și produselor din pește, pâine și produse de panificație, produse alimentare preambalate, produse nealimentare și de uz casnic. Complexul comercial “Module de aluminiu”, situat in imediata vecinatate a parcului, este alcatuit din 36 spatii comerciale de unde se pot achizitiona atat produse alimentare cat si nealimentare. In interiorul complexului este amplasata hala pentru produse lactate, unde isi desfasoara activitatea doar producatori particulari si magazinul Carniprod. Platoul acoperit al pieței a fost realizat în anul 2009 și asigură funcționarea pentru 124 de utilizatori, în sectoare distincte pentru producători agricoli și persoane juridice, la tonete moderne din poliester armat cu fibră de sticlă. Platoul descoperit asigură 101 locuri de vânzare la tonete PAFS și mese betonate. Complexul comercial Fortuna (cladirea centrala a pietei) are amplasat la parter hala pentru produse de origine animala, unde isi desfasoara activitatea un numar de 21 agenti economici. In aceasta hala exista si o circumscriptie a Directiei Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor. La etajul cladirii se desfasoara acivitate de comercializare produse nealimentare, structurata intr-un numar de 34 standuri comerciale, precum si birourile administrative ale S.C. Agropiete S.A. Telefon Piața Sf. Gheorghe: 0240514833 / 0240514238 ┄ Societatea Agropiețe S.A. Tulcea a implementat în 2023 un Sistem Digital în piețele din municipiu, având ca scop principal crearea unei comunicări eficiente și transparente pe relația producător – consumator – administrator al piețelor.  Harta digitală pentru Piața Nouă a fost prezentată azi printr-un eveniment public de Rodica Pascale, directorul Agropiețe SA Tulcea și de viceprimarul George Șinghi, însă această hartă digitală, așa cum îi spune și numele, poate fi găsită AICI. Potrivit conducerii societății, în prima etapă a digitalizării, încă de anul trecut, cu introducerea în platforma digitală pe de o parte a tonetelor care au fost personalizate cu cod QR, după care a urmat introducerea în baza de date a producătorilor agricoli și a comercianților. O muncă laborioasă, mai ales că Piața Nouă din Tulcea este a doua piață agro-alimentară din țară care implementează acest sistem cu identificare a vânzătorilor  (producători sau comercianți) prin cod QR, însă prima din România cu trasabilitatea produselor: toate datele privind produsele de pe tonetă inclusiv cu fotografii de la terenul de pe care au fost recoltate. ”Orice comerciant care dorește să închirieze o tonetă sau un spațiu în piață, poate vedea pe un monitor care structură este disponibilă și care este ocupată, precum și modalitatea de închiriere (cu contract sau în regim forfetar). Prin implementarea acestui sistem, pe lângă transparentizarea activității, se asigură și un control managerial mai eficient asupra modului de încasare de către personalul propriu, a gestionării tarifelor de închiriere pentru structurile de vânzare existente.” – spune Rodica Pascale, directorul Agropiețe SA Tulcea. Sursa informațiilor: https://infotulcea.ro/piata-noua-s-a-digitalizat-urmeaza-si-plata-cu-cardul-direct-la-tarabe/

Este situată în rondul de la Hotel Delta, în dreptul Muzeului de Artă. Veți găsi aici mai multe busturi ale unor personalități străine care și-au lăsat amprenta asupra istoriei locale. Nu vă spunem cine sunt și vă invităm să le descoperiți luând orașul la pas.

Satul Caraorman, situat în inima Deltei Dunării, este un loc unic și pitoreasc, înconjurat de peisaje naturale spectaculoase și o biodiversitate rară. Numele său, derivat din limba turcă și tradus drept „Pădurea Neagră”, reflectă istoria și diversitatea etnică a regiunii, care a fost influențată de prezența turcilor, tătarilor și a altor comunități de-a lungul timpului. Satul Caraorman este accesibil doar pe apă, oferind astfel vizitatorilor o experiență autentică, departe de zgomotul și agitația orașelor moderne. Una dintre atracțiile principale ale satului este Pădurea Caraorman, o pădure subtropicală cu stejari seculari, ierburi, liane și arbuști rari. Pădurea este cunoscută pentru „Stejarul Îngenuncheat”, un copac vechi de sute de ani ale cărui ramuri aproape ating solul, dând impresia unei rugăciuni eterne. Ecosistemul unic al pădurii este locuit de specii de păsări rare, cum ar fi stârcii, egretele și pelicanii, ceea ce face ca zona să fie populară printre pasionații de birdwatching. Locuitorii din Caraorman duc o viață tradițională, adaptată la ritmul naturii și la condițiile Deltei. Pescuitul este principala activitate economică, iar multe case tradiționale sunt construite din materiale naturale, cum ar fi stuful și lemnul, păstrând astfel aspectul specific zonei. De asemenea, comunitatea are o cultură bogată, care combină influențele românești, lipovenești și turcești, iar meșteșugurile, cum ar fi împletitul rogojinilor sau confecționarea uneltelor de pescuit, sunt încă practicate. Pentru turiști, satul Caraorman reprezintă o oportunitate de a explora Delta în forma sa cea mai pură. Vizitele în zonă pot include excursii cu barca pe canalele ascunse ale Deltei, plimbări prin pădure și descoperirea faunei locale, dar și degustarea preparatelor tradiționale, cum ar fi borșul de pește sau plăcintele lipovenești. Caraorman rămâne un colț de lume unde natura și tradiția coexistă armonios, oferind o privire autentică în viața liniștită și idilică a Deltei Dunării. Foto credit: Excursii Caraoman 2024

Prima atestare documentară a Cetății Aegyssus corespunde cu începutul procesului de integrare a Dobrogei în limitele statului roman. Ovidius menționează cucerirea orașului în anul 12 d.Hr. de către dacii nord-dunăreni și reocuparea sa de trupele romane. Conform poetului roman, Aegyssus era deja un oraș vechi (uetus urbs), apărat de ziduri puternice, situat pe malul Dunării, într-un loc înalt la care cu greu se putea ajunge.  În izvoarele antice târzii, numele orașului, probabil de origine celtică, apare în diferite forme: Egiso (Itinerarium Antonini 226, 2); Aegissos, respectiv Accisso (Notitia Dignitatum Or. 39, 8, 17; 34); Aϊγισσος (Hierocles, Synecdemos, 637, 14); Aϊγιστον (Procopius din Cesareea, De Aedificiis, 4, 7, 20); Egypsum (Geograful din Ravena IV, 5).  Materialele arheologice şi epigrafice de epocă romană evidențiază o populaţie cosmopolită, alcătuită din veterani, negustori, armatori, proprietari funciari. O stelă funerară descoperită pe strada Miron Costin atestă faptul că, la mijlocul secolului II d.Hr. oraşul deținea un teritoriu în care se aflau așezări de tip villae rusticae şi ferme rurale.  Aegyssus a fost mai presus de toate un important sediu de garnizoană pentru trupele care aveau misiunea de a apăra o regiune de frontieră a Imperiului Roman. Unități din legio V Macedonica și flota romană a Dunării (classis Flavia Moesica) aveau rolul de a apăra orașul.  În a doua jumătate a secolului al III-lea d.Hr., o ștampilă pe o tegulă menționează numele unei unități auxiliare – cohors II Flavia Brittonum. Mai târziu, în perioada romană târzie fortificaţia capătă un rol deosebit de important în sistemul defensiv al provinciei și devine sediul pedaturii inferioare a Legiunii I Iovia, dar și a unei unități de cavalerie (cuneus equitum armigerorum).  În secolul al VI-lea este sediul unei episcopii, după cum reiese din Notitia Episcopatum și figurează în lista lui Procopius din Caesareea printre cetăţile refăcute de împăratul Iustinian în Scythia. Multe din materialele arheologice descoperite în timpul cercetărilor organizate pe locul cetății antice, în Parcul Monumentul Independenței, se regăsesc în expoziția permanentă a Muzeului de Istorie și Arheologie, muzeu aflat fix lângă ruinele cetății. De neratat dacă ajungeți în acest loc.

Pe strada Babadag, una dintre cele mai importante străzi ale municipiului, se află situată Sinagoga, așa cum o denumesc toți tulceni, sau Templul Israelit, așa cum apare în documentele oficiale și cum este numită de evreii tulceni, atâția câți au mai rămas.  Pare o construcție care a călătorit în timp, fiind singura de acest gen pe întreaga stradă, străjuită de o parte și alta de blocuri din beton. Pe vremuri, strada Babadag, alături de străzile înconjurătoare, constituia centrul cartierului evreiesc al Tulcei, al cărui număr de suflete atingea, în 1910, aproximativ două mii. Mahalaua israelită, așa cum era numită de tulceni, s-a format mai târziu și mai încet decât cele românești, grecești sau bulgărești, poate și pentru faptul că negoțul tulcean a fost multă vreme un fief al grecilor și al armenilor.  Templul Israelit este un vestigiu aproape singuratic al unei comunități numeroase și importante a orașului, din care mai există astăzi doar câteva zeci de reprezentanți. Din când în când, frumoasa sinagogă găzduiește diverse evenimente culturale.

Un proiect ce își propune îmbunătățirea ofertei de educație non-formală din județul Tulcea, cu accent pe educația audiovizuală și cultura cinematografică.

Lansat în 2024 alături de Adrian Dan de la Urbea Dunării și dezvoltat pe parcursul anului 2025, proiectul Tulcea Walking Tour a adunat deja în jurul său o comunitate tot mai interesată de poveștile orașului: 12 tururi ghidate și peste 500 de participanți doar anul trecut – localnici și turiști care au ales să vadă Tulcea dintr-o perspectivă diferită. În 2026, Tulcea Walking Tour merge mai departe și propune un program mai variat. Pe lângă traseul general deja cunoscut „Tulcea în două ceasuri”, continuăm explorarea mahalalelor istorice ale orașului – turcească și lipovenească – iar din acest an, în premieră, prin vechea mahala grecească. În plus, pregătim și alte surprize pentru tine. Proiectul Tulcea Walking Tour face parte din strategia OMD Municipiul Tulcea de dezvoltare a unor produse turistice integrate, sub brandul „Tu și Tulcea”, care să contribuie la transformarea orașului dintr-un punct de tranzit spre Delta Dunării într-o destinație turistică în sine. IMPORTANT - Pe această pagină vei găsi centralizate toate tururile ghidate ce vor urma! E bine de știut că nu se percepe nicio taxă de participare la acestea, însă recomandăm înscrierea în prealabil pentru situațiile când se impune un număr maxim de participanți.

Tulcea are multe să îți spună. Tulcea has many stories to tell you.